Invitaţie la …(re)lectură creatoare

Dragii noştri elevi, parteneri ai unei lungi călătorii (via virtual) în lumea deschiderilor potenţiale ale cărţii, ale spectacolului de teatru sau ale dezbaterilor (in)comode cu/şi despre scriitori (ne)canonici, despre dez/avantajele utilizării noilor tehnologii într-o lume în care …cartea devine un simplu obiect, a cărei frumuseţe aşteaptă să fie descoperită printr-un joc …provocator al (re)lecturii creatoare.

Parafrazându-l pe John Barth, aş spune că Nu sfârşitul călătoriei întrerupe lectura, ci lectura provoacă iar şi iar, poate de multe ori, călătoria, cu …aşteptările, plăcerile şi, evident, caznele ei.

Ale oricărei călătorii în real, virtual şi ficţiune.

Cei doi...parteneri de călătorie …v-au lansat în urmă cu doi ani…invitataţia. Aveam, pe-atunci, doar o imagine panoramată a traseului, survol peste ...capcanele textului....(non)literar, pe care încercam să-l abordăm făcând o călătorie …de durată, insolită, cu ajutorul TIC. Ideea ne-a fascinat pe noi. Pe voi v-a provocat. Dovada e munca voastră asiduă, pasiunea pe care am urmărit-o dezvoltându-se de la un studiu de caz la altul, de la un produs la altul. V-am urmărit lucrând in absentia la blogurile voastre, e-portofolii de prezentare a competenţelor cheie căpătate de-a lungul celor doi ani.

Vă apreciem interesul manifestat, dorinţa de a deveni creativi, de a tenta limitele ...ficţiunii şi ale TIC, de a descoperi, ca urmare a exerciţiilor de interogaţie şi reflexivitate, oportunităţile şi limitele inerente ale interdisciplinarităţii.

Vă respectăm munca, vă apreciem pentru ceea ce sunteti, dar, mai ales, pentru ceea ce veţi deveni. Avem suficiente motive să credem în parcursul vostru profesional, în capacitatea voastră de a ...descoperi alte traiectorii-călătorii ale căror experienţe să vă îmbogăţească exponenţial din punct de vedere spiritual.

Acesta nu e punctul terminus al CĂLĂTORIEI NOASTRE.

Noi vom fi tot aici, în spaţiul pe care l-am generat pentru voi-spirite ce aţi demonstrat că refuzaţi monotonia şi reţetele prefabricate.

Pista pentru...survol....rămâne pregătită pentru decolări şi ..reveniri. De fiecare dată, cu acumulări cu o portanţă specială de semnificaţii.

Începând din ...iulie 2008, vă invităm la un alt fel de şcoală. O şcoală de vară care vă va propune călătorii în spaţiul ...concentric, pulsatoriu, dinspre NOI spre CEILALŢI.

Un proiect E-LIT SCIENCE.

Un proiect jurnalistic în care..(re)lectura va genera nebănuite călătorii.

Deocamdată, pentru un survol de ...probă, pentru a ...(re)simţi deliciile lecturii....de plăcere, lecturii realizate dintr-o motivaţie interioară, vă lansăm o invitaţie-concurs.

Să ne aminTIM gustul lecturii!

Detalii despre acest concurs veţi descoperi la http://concurs.edituratim.ro/

Vă dorim ..mult succes !

Tuturor ….pasagerilor…DRUM BUN şi

SURVOL MARCAT DE TURBULENŢE ALE GÂNDULUI…CUFUNDAT ÎN GOLURILE ŞI PLINURILE TEXTUALE (Wolfgang Iser).

Pentru orice nelămurire, vă rugăm să nu ezitaţi a adresa întrebări celor doi …însoţitori de bord.

Pentru acele imagini unice realizate deasupra ...golurilor de aer din spaţiul Malagăi, Madridului si Vienei, puse la dispoziţie cu generozitate de dl.prof. Adrian Timofte, cei doi însoţitori de ...bord

Elena Mănucă şi

Sevastian Alexandru

(English European CV)
(Romanian CV)

îi adresează sincere mulţumiri.

SALUTARI DIN CELE ZARI !

Elevilor noştri – parteneri de dialog într-un spaţiu generos al …interdisciplinarităţii, un Paşte binecuvântat, cu Lumină ce se revarsă într-un nesfârşit izvor de vitalitate, mai necesară ca oricând.

Cu gândul la voi, din spaţiul andaluz şi vienez, aceiaşi,
Elena Mănucă şi Sevastian Alexandru.

Criza lecturii în rândul adolescenţilor

– realităţi din spaţiul european

Fideli preocupărilor didactice şi profitând de prezenţa noastră într-o capitală a culturii şi artei cum este Viena, ocazionată de derularea proiectului Leonardo da Vinci LLP/LdV/07/RO/039 ce viza perfecţionarea bibliotecarilor, ne-am facut timp să căutăm şi să beneficiem de compania agreabilă a domnului Ernst Simanek, director al Bücherei Hernals Hormayrgasse 2 A-1170 Wien, care ne-a răspuns cu amabilitate întrebărilor privind tema CRIZA LECTURII IN RANDUL ADOLESCENTILOR. Redăm mai jos întrebările în limba română, traducerea lor şi apoi răspunsurile primite.

1. Într-o lume în care asistăm la o spectaculoasă dezvoltare a noilor tehnologii de comunicare şi informare, consideraţi că sintagma criza lecturii în rândul adolescenţilor este pe deplin justificata?

In a world where we witness a spectacular development of new technologies of communication and onformation, do you believe that the statement reading crisis among teenagers is fully justifiy?

As communication is heading towards multimedia as "animated" ways of communication, that is towards information in a reduced and graphically as well as tonally pre-interpreted manner("instant food"), we may consider the teenager's state of ability of reading as being scarcely fostered and therefore poorly developed. This first of all regards the ability of understanding longer stretches of written text.

2. În spaţiul şcolii din Austria, inerţia adolescenţilor faţă de lectură este un fenomen ce tinde să ia amploare?

Is the teenagers’ idleness towards reading a phenomenon that tends to develop in the Austrian schools?

Of course, Austrian schools are part of the internationalized multimedia world and succumbing to general problems. So even if the teachers try hard to convey the idea of literature and reading, they cannot expect to be fully successful. Also, I suppose the awareness of educational deficits in contrast to specialized skills in Austria is not more than average.

3. De ce credeti ca nu (mai) citesc adolescenţii ?

Why do you think the teenagrers don’t read (anymore)?

I suppose teenagers in common prefer not to read, because reading does not have an attractive image in everyday life, let alone the peer group, and the economic interests of the entertainment-providing industry are to a greater degree satisfied by, in short, selling technical devices (if not producing addicts to easily consumable pastimes) than by editing books.

4. Numiţi factorii care-i determină pe adolescenţi să citească dintr-o motivaţie exterioară.

Could you name the factors that determine the teenagers to read from an exterior motivation?

To "make" teenagers read when the bigger part of their environment tries to keep them away from books will be rather difficult. All we maybe can do is to promote an attitude that is ready to deal intensively and responsibly with matters instead of getting superficial kicks out of them.

5. Puteti sa ne spuneti in ce masura exista o corelatie intre curricula ce se realizeaza in timpul anilor de studiu si cea propusa pentru examenul de bacalaureat la limba materna?

Could you tell us to what extent there is a connection between the curriculum realised during the school years and the one suggested by the baccalaureate exam for the mother tongue?

Of course instruction in school should provide a basis for university studies.

6. Care sunt speciile cu impact mai mare asupra adolescenţilor ?

Which are the genres with a greater impact on teenagers?

Seemingly the greater part of interest of young people is the desire for identification patterns. To a certain extent these patters are provided by social pressure, nowadays rather induced by the industry than by tradition. So we could state that teenagers firstly want what is offered to them by sellers. That is everything that denies the hardships and challenges of reality in favour of evasive fictional constructions (Fantasy etc.)

7. In ce masura sunt cititi scriitorii contemporani? Exista o disponibilitate manifestata doar pentru scriitorii /operele propuse prin programa si manuale la limba materna?

To what extent are the contemporary writers read? Is there a reserve manofested only for the writers/works suggested by the curriculum and the textbooks in the mother tongue?

Dealing with contemporary literature is an issue of advanced instruction in the native language in school.

8. Care sunt, în opinia dumneavoastra, posibilele soluţii pentru a înfrânge inerţia manifestată de adolescenţi faţă de lectură ? Ne intereseaza, in primul rand, solutiile propuse de scoala si, in al doilea rand , cele identificate de institutiile care au rolul de a prelungi, completa, nuanta , prin activitatile pe care le desfasoara, activitatile extracurriculare/ nonformale ale elevilor.

In your opinion, which are the possible solutions to defeat the idleness manifested by the teenagers towards reading? We are, first of all, interested in the solutions given by the school and secondly, the ones identified by the institutions which have the role of prolonging, completing, through the activities they develop , extracurriculum/informal activities of the students.

In school we should try to make clear the connection between the existential patterns of literature and the individual problems of (young) people This could make the pupils find out that literature deals with matters that apply to their very own lives in a way which in the end is more satisfying than just "fun". This would ask for an adequate choice of literature and a rather relaxed (not permissive) way of teaching to avoid a sharp contrast between "taught" literature and enjoyable entertainment from the shop.

10. Exista un program unitar lansat de forurile superioare(Ministerul educatiei/biblioteci /muzee) ca solutie viabila pentru aceasta realitate pe care o regasim nu numai in tarile de est ?

Is there a unitary program projected by the superior institutions (Ministry of Education, libraries, museums) as a viable solution that we don’t find only in the Eastern European countries?

I am not informed about such a program.

VOM ATAŞA ACESTUI ARTICOL CÂT DE CURÂND FILMUL INTERVIULUI REALIZAT PE ACEEAŞI TEMĂ CU ACEEAŞI OCAZIE CU D-L CHRISTIAN JAHL DIRECTOR AL Büchereien Wien (BIBLIOTECII CENTRALE DIN VIENA) IN DATA DE 9 MAI 2008.

Aveti mai jos filmul efectuarii unui imprumut de carte si CD la Biblioteca Centrala din Viena.

Comentati ce remarcati...

si filmul vizitei Muzeului de Istorie Naturala din Viena de catre participantii la proiect.

PROFESIONALIZAREA CARIEREI DIDACTICE DIN PERSPECTIVA EDUCAŢIEI PERMANENTE

In perioada 23 - 24 mai 2008 la UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI, FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI - CENTRUL NAŢIONAL DE FORMARE A PERSONALULUI DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR a organizat Simpozionul internaţional cu tema:

PROFESIONALIZAREA CARIEREI DIDACTICE DIN PERSPECTIVA EDUCAŢIEI PERMANENTE

El s-a desfasurat pe trei sectiuni dupa cum urmeaza:

SECŢIUNEA I - POLITICI EUROPENE ÎN DOMENIUL FORMĂRII CONTINUE A CADRELOR DIDACTICE

SECŢIUNEA a II a - FORMAREA INIŢIALĂ ŞI FORMAREA CONTINUĂ - CONTINUITATE ŞI

SCHIMBARE; SPECIFICUL FORMĂRII CONTINUE A CADRELOR DIDACTICE si

SECŢIUNEA a III a - EVALUAREA CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT - ASPECTE METODOLOGICE

Tinuta simpozionului a fost de inalta clasa, data nu numai de componenta Biroului Comitetului Ştiinţific ce a avut drept Co-Preşedinţi pe Prof. univ. dr. Dan POTOLEA – Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea din Bucureşti si  Prof. univ. dr. Doina Eufrosina CARP – director Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar
Vice - Preşedinţi
• Prof. univ. dr. Christoph WULF – Universitatea Liberă din Berlin
• Prof. univ. dr. Vicente BENEDITO ANTOLI – Universitatea din Barcelona
• Prof. univ. dr. Romiţă IUCU – prorector Universitatea din Bucureşti
Membri
 Prof. univ. dr. Ioan NEACŞU - Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea din Bucureşti
 Prof. univ. dr. Emil PĂUN - Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea din Bucureşti
 Prof. univ. dr. Steliana TOMA – director DPPD Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
 Conf. univ. dr. Adrian OPRE – Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca

COMITETUL DE ORGANIZARE

Prof. drd. Ştefania DUMINICĂ - şef serviciu CNFP
Prof. drd. Mirela NEGREANU - şef birou Programe
Prof. drd. Elena Nicoleta MIRCEA - inspector CNFP
Prof. Angelica BAROIU - inspector CNFP
Prof. Rodica Aurora VULPE - inspector CNFP
Asist univ. drd. Cosmina MIRONOV
Asist. univ. drd. Anca BORZEA

ci si de calitatea participantilor la simpozion, cei mai multi fiind membri ARACIP, mentori, formatori, inspectori, evaluatori sau profesori cu bogate activitati si rezultate foarte bune in cariera didactica.

La SECŢIUNEA a III a, Prof.drd. Elena Mănucă si Prof. Sevastian Alexandru - Şcoala Normală”Vasile Lupu” Iaşi au prezentat lucrarea "Oportunităţi de valorificare a resurselor e-learning-ului din perspectiva relaţiei formal/nonformal", o comunicare ce şi-a propus si a reusit să sistematizeze o serie de consideraţii legate de implicaţiile integrării TIC în învăţământul preuniversitar, din perspectiva unei recente teorii a învăţării: teoria triarhică a inteligenţei (analitică, creativă şi practică), să avanseze câteva soluţii viabile ce susţin rolul TIC şi potenţialul mediului virtual de învăţare la care profesorii trebuie să se raporteze creator şi flexibil.
Lucrarile simpozionului s-au bucurat de un real interes in randul comunitatii academice din Romania si din strainatate, dovada fiind PROGRAMUL simpozionului si participarea numeroasa si valoroasa cu lucrari in plen.

From ePaper to EduPaper via iPod, PDA, Multi-Input Touch Screen and others Web 2.0 tools

Oare va conduce spre un nou tip de comunicare/socializare ePaper ziarul viitorului

EduPaper spre un nou tip de depozitare a cunostintelor - ghiozdanul viitorului scolar



iPod-ul purtat de majoritatea tinerilor
sau PDA-ul utilizat in diverse profesii catre WEB-ul DE SOCIALIZARE



sau catre izolarea individului intr-o LUME VIRTUALA proprie ?
iPhone




Invatarea (predarea si consolidarea cunostintelor) este oricum revolutionata de TABLA INTERACTIVA ca de exemplu Promethean ActivBoard 500 Pro

Web 2.0 tools

| View | Upload your own

http://wordle.net/gallery/roinfocds

General presentation

This project provides pedagogical guidelines and examples on how to use blogs for communication to emprove the students journalistics ability in romanian language and to promote the European dimension of education.

Weblogs have been extremely popular among teenagers for the last few years, and they have also found their place in classroom activities. They are easier to manage than websites and are free and interactive, allowing for the integration of texts, images, videos and sound. They are also suitable for collaborative online writing in some projects.
Our objectives are:
* To make pupils aware of the possibilities offered by ICT for communication in teaching and learning in a precise and targeted way.
* To teach pupils to use and/or improve their communication skills using ICT.
* To bring ICT tools that pupils might use at home into the classroom.
* To communicate, exchange information, co-operate, share and collaborate using online tools.
* To work without constraints of proximity or time.
* To become familiar with basic norms and etiquette for virtual communication to be able to collaborate appropriately in a virtual community.

Metode complementare de evaluare - Portofoliul si e-Portofoliul

Portofoliul sau “Raportul de evaluare” – cum îl numeşte prof. I. T. Radu – are în vedere toate produsele elevilor şi, în acelaşi timp, progresul înregistrat de la o etapă la alta.
Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecarui elev posibilitatea de a lucra în ritm propriu, stimulând implicarea activă în sarcinile de lucru şi dezvoltând capacitatea de autoevaluare.
Portofoliul este o mapă deschisă în care tot timpul se mai poate adăuga ceva, iar nota nu
trebuie să fie o presiune. Portofoliul se compune din:

• materiale obligatorii (Reportaj, Sondaj de opinie, Chat, Forum, Stirea, Album, Interviu, Afis publicitar, Clip publicitar, Reclama, Filmul, Revista digitala) cu link spre articolele/materialele respective şi
• materiale opţionale, selectate de elev şi/sau de profesor dupa propria dorinta, care fac referire la diverse obiective şi strategii cognitive( activitati personale derulate in cluburi si case de cultura, participari la actiuni de voluntariat, participari la actiuni cultural sportive si de loisir(petrecere a timpului liber)).

Portofoliul cuprinde lucrări sau realizări personale ale elevului, care:

• îl reprezintă şi care
• pun în evidenţă progresele sale, care
• permit aprecierea aptitudinilor, talentelor, pasiunilor, contribuţiilor personale.

Alcătuirea portofoliului este o ocazie unică pentru elev de a se autoevalua, de a-şi descoperi valoarea competenţelor şi eventualele greşeli.
În alţi termeni, portofoliul este un instrument care îmbină învăţarea cu evaluarea continuă, progresivă şi multilaterală a procesului de activitate şi a produsului final.

Portofoliile sunt utilizate in:
• invatamant ( in special cel universitar ), pentru a prezentat/evalua activitatea/competentele profesorilor/studentilor ( accesare de catre posibili angajatori ),
• in educatia continua,
• in organizatii.
Un ePortofoliu poate fi o simpla pagina web, un weblog, wiki sau o aplicatie integrata.

Tipuri de portofolii:
• Portofoliu de prezentare sau introductiv (cuprinde o selecţie a celor mai
importante lucrări);
• Portofoliu de progres sau de lucru (conţine toate elementele desfăşurate pe
parcursul activităţii);
• Portofoliul de evaluare (cuprinde: obiective, strategii, instrumente de evaluare,
tabele de rezultate, etc.)
Evaluarea portofoliului începe de obicei prin explicarea de către profesor, la începutul
perioadei, a obiectivelor învăţării în perioada pentru care se va primi nota. Profesorul şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trebuie să le conţină portofoliul şi care să
dovedească îndeplinirea obiectivelor învăţării (mulţi profesori le reamintesc aproape zilnic
elevilor să pună în portofoliu eşantioane care să le amintească mai târziu de munca
depusă). Atunci când elevul îşi prezintă portofoliul, profesorul realizează de obicei un
interviu cu acesta, trecând în revistă lucrările anexate, analizând atitudinea lui fată de
munca depusă, lăudându-l pentru lucrurile bune, şi ajutându-l să se concentreze asupra
aspectelor care trebuie îmbunătăţite.

Evaluarea portofoliilor se face multicriterial.
De exemplu, criteriul conformităţii la teoria predată poate fi completat cu cel al inovativităţii şi originalităţii. Fiecare produs cuprins în portofoliu poate fi evaluat din punct de vedere cantitativ (numărul de pagini, de exemplu), dar mai ales calitativ: creativitatea produsului individual sau colectiv, elementele noi, punctele forte, etc. De asemenea evaluarea portofoliului va fi supusă evaluării efectelor pe care acest gen de evaluare l-a avut asupra dezvoltării personalităţii, a capacităţii de autoevaluare şi a competenţelor de intercomunicare.
Portofoliul reprezintă un element flexibil de evaluare, care, pe parcurs, poate să
includă şi alte elemente către care se îndreaptă interesul elevului şi pe care doreşte să le aprofundeze.
Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de
apreciere şi indicilor stabiliţi într-un tabel de genul următor:
Forma pe care o poate îmbrăca portofoliul este fie o mapă cu documente, fie o
cutie de carton în care se pot aduna: casete video, materiale, desene, picturi, fotografii ce reprezintă aspecte ale învăţarii şi/sau pe cei implicaţi în activitate.
Portofoliul poate fi folosit la orice vârstă, la studenţi, elevi chiar şi la grădiniţă. De exemplu, preşcolarii de cinci ani pot alcătui un portofoliu la disciplina educaţie muzicală.
Acesta poate să conţină: înregistrări pe casete audio, fotografii în timp ce cântau,
desene realizate de copii în legatură cu ce au învăţat şi au simţit pentru că nu au învăţat să scrie, etc. Este ilustrat astfel modul în care au evoluat de-a lungul studiului muzicii, adunând materiale într-o colecţie pe care copiii pot oricând să o revadă şi să o completeze.
Scopul nu este neaparat cel al evaluării ci mai ales cel de stimulare a învăţării,
prin directa implicare a participantilor la activitate. Subiecţii reflectă continuu asupra a ceea ce învaţă, existând o permanentă corelaţie cu obiectivele. Îndrumătorul trebuie să fie deschis şi să sprijine căutările copiilor.

Avantajele folosirii portofoliului:
♦ portofoliul este un instrument flexibil, uşor adaptabil la specificul disciplinei,
clasei şi condiţiilor concrete ale activităţii;
♦ permite aprecierea şi includerea în actul evaluării a unor produse ale activităţii
elevului care, în mod obişnuit, nu sunt avute în vedere; acest fapt încurajează
exprimarea personală a elevului, angajarea lui în activităţi de învăţare mai
complexe şi mai creative, diversificarea cunoştinţelor, deprinderilor şi abilităţilor
exersate;
♦ evaluarea portofoliului este eliberată în mare parte de tensiunile şi tonusul
afectiv negativ care însoţesc formele tradiţionale de evaluare; evaluarea devine
astfel motivantă şi nu stresantă pentru elev;
♦ dezvoltă capacitatea elevului de autoevaluare, aceştia devenind auto-reflexivi
asupra propriei munci şi asupra progreselor înregistrate;
♦ implică mai activ elevul în propria evaluare şi în realizarea unor materiale care
să-l reprezinte cel mai bine;
Autoevaluarea este un proces de învăţare, elevii asumându-şi responsabilitatea
asupra activităţii desfăşurate, regândindu-şi propriul proces de învăţare, de gândire şi de evaluare. Metaevaluarea reprezintă propria reflecţie asupra instrumentelor şi
procedurilor de autoevaluare.

Dezavantajul portofoliului este acela că :

• nu poate fi repede şi uşor de evaluat si
  
• este greu de apreciat conform unui barem strict deoarece reflectă creativitatea şi originalitatea elevului.
  

Ca metoda alternativă de evaluare, portofoliul solicită mai mult o apreciere
calitativă decat cantitativă şi este mai uşor de aplicat pe grupuri mai mici. Profesorul îl poate folosi pentru a evalua performanţele elevilor, iar elevii îl pot folosi pentru autoevaluare şi ca modalitate de reflecţie asupra învăţării.
Portofoliul nu este numai o metodă alternativă de evaluare a elevului.
Prin materiale pe care le conţine, el poate fi ilustrativ pentru crearea imaginii unei instituţii cum ar fi Şcoala Nr. … sau Liceul Nr. …, folosit fiiind ca “o modalitate de a reprezenta un grup, o şcoală chiar; este un exemplu reprezentativ al activităţii şi al performanţelor cursanţilor unei şcoli”. Instituţia şcolară respectivă încearcă astfel să-şi creeze o imagine în rândul viitorilor cursanţi ori în rândul părinţilor, arătându-le mostre ale activităţilor şi acţiunilor desfăşurate de elevi în şcoala respectivă.
Poate fi considerat în acelşi timp un instrument complementar folosit de profesor
în aplicarea strategiilor de instruire centrate pe lucrul în echipă, pe elaborarea de
proiecte ample de cercetare şi învăţare. De asemenea, portofoliul este compatibil cu
instruirea individualizată ca strategie centrată pe stilurile diferite de învăţare.
Prin complexitatea şi bogăţia informaţiei pe care o furnizează, sintetizând
activitatea elevului de-a lungul timpului (un semestru, an şcolar sau ciclu de învăţământ), portofoliul poate constutui parte integrantă a unei evaluări sumative sau a unei examinări.
In cazul in care suportul pe care se realizeaza portofoliul este de tip electronic (site-uri web, prezentari PowerPoint, bloguri, instrumente web2.0 ) el se numeste e-Portofoliu.

E-Portofolio UN PRIM EXEMPLU DE e-PORTOFOLIU

e-Portfolio – sau portofoliul electronic, consta in informatii precum:
1. profil personal,
2. colectii de realizari,
3. persoane si organizatii ce au acces la aceste informatii,
4. Servicii ce pot fi aduse publicului larg participant la comunicarea web pe blog.

Un ePortofoliu poate fi o simpla pagina web, un weblog, wiki sau o aplicatie integrata.

Functie de implementare, e-portofoliul se caracterizeaza prin:
1. contine evidente ale dezvoltarii personale,
2. are un plan de dezvoltare,
3. permite un management al cunostintelor,
4. permite evaluarea/acreditarea unor competente,
5. ofera interoperabilitate cu alte sisteme.

Detalii privind E-Portofolio gasiti la adresa: http://www.bde.enseeiht.fr/~hansn/index.php
Exemple de E-Portofolio: http://www.eife-l.org/publications/eportfolio/
http://www.eife-l.org/publications/misc/eifelglossary/eportfolio

Alte instrumente Web 2.0

1. ELGG - an open source social networking platform developed for LAMP (Linux, Apache, MySQL, PHP) which encompasses weblogging, file storage, RSS aggregation, personal profiles, FOAF functionality and more.

Elgg a fost dezvoltat ca mediu de invatare ce poate fi personalizat si adaptat in functie de necesitate. Pentru ca acest deziderat sa devina posibil, Elgg ete un hybrid intre webbloging, e-portofolio si social networking.

2. Social Software

Social Software permite utilizatorilor sa comunice, sa impartaseasca informatii, sa gaseasca si sa publice resurse. Social Software se bazeaza pe standarte simple si este adeseori “open source”.

Aplicatiile obisnuite includ webloguri, wiki, social tagging software, agregatoare, sisteme de management al continutului.

3. Wiki

Un wiki este o aplicatie web care permite utilizatorilor sa adauge informatii, ca pe un forum; in plus oricine poate edita continutul. Wiki se refera si la software-ul colaborativ folosit pentru a crea acest tip de site web.

4. Social systems

Exemple de social systems sunt Friendster sau Hi5.

Friendster are, de exemplu 17 milioane de membri. Printre facilitatile acestuia se numara posibilitatea de a fi conectat cu prieteni sau colegi, blog, spatiu pentru poze si albume de fotografii, remindere pentru date importante (zile de nastere, etc), posibilitate creari unei retele de prieteni si de a cunoaste prietenii acestora, horoscop, crearea unui profil, grupuri publice sau posibilitatea de creare a unui grup in scop personal. .

Hi5, spre exemplu, inscrierea presupune crearea unui profil care va fi vizibil doar persoanelor din propria retea. Hi5 este un mediu social “casual”, un fel de “privat party with your friends”. Prietenii tai fac parte din reteaua ta; cand se inscrie un nou prieten, este automat inclus in retea. Mai departe poti sa cunosti prieteni ai prietenilor tai. Hi5 ofera posibilitattea unor jurnale on line, cu poze. De asemena, prietenii tai au o rubrica unde pot sa scrie despre tine. Exista diverse grupuri pe diverse teme. Poti alege sa te inscrii intr-un grup deja existent, sau poti sa incepi un nou grup.

Sistemul de comunicare tip videoconferinta

Deoarece vrem sa folosim rezultatele muncii de doi ani in comunicarea web utilizand instrumentul Blog, am incercat sa realizam un proiect eTwinning cu alte scoli din UE. Adesea am vazut ca principala modalitate de comunicare online folosita este videoconferinta. Pentru a nu fi surprinsi nepregatiti, incercam sa clarificam sistemul si sa-l folosim chiar daca inceputurile sunt adesea dificile.
Asadar, serviciul de videoconferinta reprezinta o modalitate simpla si eficienta de comunicare ce aduce “fata in fata” oameni aflati in zone geografice diferite, evitand astfel atat stresul si oboseala unei calatorii, cat si cheltuielile ocazionate de aceasta.

Echipament:
1. sistem de videoconferinta - TANDBERG 2500;
2. codec de videoconferinta tip T2500;
3. mobilier specializat (cart pentru monitor);
4. 2 monitoare video 29";
5. sistem audio;
6. microfon;
7. cabluri de interconectare;

Conectivitate:
*) conectivitate IP: pana la 1 Mbps – folosind tehnologie ATM
**) conectivitate ISDN: 3 ISDN BRA