Despre "mersul pe valuri ... în picioare"

Mereu, DRUMUL, ale cărui coordonate considerăm că le cunoaştem, ne obligă la necesare nuanţări şi reconfigurări ale atitudinii faţă de noi, faţă de ceilalţi.
În mare parte, în aceste momente, aproape toţi elevii noştri (ne place acest apelativ care, deşi nu mai corespunde unei realităţi, se va declina mereu în planul unei realităţi afective), absolvenţi actualmente, au aflat, după tensionate aşteptări, coordonatele DRUMULUI.
Până în octombrie, când veţi primi şi parcursul de ZBOR, plasaţi între SFÂRŞITUL unei etape în care v-am fost alături, şi ÎNCEPULTUL alteia, fundamentale pentru devenirea voastră,

vă provocăm la dialogul despre …caznele şi plăcerile celor patru ani în care v-aţi asumat statutul de licean.

O …recuperare subiectivă a timpului …pierdut, ce poate fi prins doar în formula confesivă a unui eu care se scrie pe sine, într-o încercare de lămurire interioară.
Formula…o recunoaşteţi, suntem convinşi.
Aşteptăm cu interes mărturisirile nerostite până acum, concretizate într-un matur exerciţiu stilistic, pe pagina (virtuală) a blogului vostru.

Hipnotismul acvatic din Oceano al lui Josh Groban, vă va provoca, fără îndoială, memoria afectivă şi vă va bulversa…prezentul.
Asteptând cu emoţie virajul spre un septembrie 2004, ale cărui impresii le vom urmări în …paginile e-jurnalelor voastre, vă adresăm, de la sol,

FELICITĂRI PENTRU "ALTITUDINEA ATINSĂ" ÎN TIMPUL ACESTOR PRIME CONFRUNTĂRI INERENTE ALE DRUMULUI:
BACALAUREATUL ŞI ADMITEREA LA FACULTATE.

Cu mărturisită încredere în puterea voastră de a vă menţine la înălţimea care v-a fascinat,
Aceiaşi,
Elena Mănucă şi Sevastian Alexandru