IASI 600 - CAPITALĂ CULTURALĂ CU DESCHIDERI EUROPENE SAU...
DESPRE POTENŢIALE PUNŢI REALE/VIRTUALE IAŞI - VENEŢIA (U.E.)
___Indiscutabil, anul 2007 reprezintă un reper fundamental pentru noi, românii. Oportunităţile pe care ţi le conferă statutul de cetăţean al
Uniunii Europene, cu drepturi depline, le resimţi încă din momentul în care, trecând prin Nădlac sau oricare alt punct de frontieră, realizezi că
limita fizică dincoace-dincolo nu mai există. O resimţim, însă, involuntar şi conştientizăm diferenţele manifeste între NOI şi CEILALŢI - membri ai UE. Conştientizăm, mai ales, eforturile susţinute ce ar trebui făcute, în primul rând pentru promovarea unei
imagini corecte a României, dincolo, în spaţiul comunitar. Înţelegem, la contactul cu realităţile europene, demersurile ce trebuie întreprinse dincoace, acasă, pentru a genera necesare schimbări. Oameni şi locuri trebuie să capete o nouă configuraţie pentru a se putea încadra într-o geografie europeană.
„Rămâne un important efort de a-i convinge pe cetăţenii din alte state membre că percepţia lor despre România este depăşită”
___În urmă cu doi ani, pe 20 octombrie 2006,
Mr. Jonathan Scheele, participând la chat-ul organizat pe Infoeuropa, a răspuns numeroaselor întrebări venite din partea cetăţenilor români care, captivi într-un spaţiu al
restricţiilor, îşi permiteau să viseze…şi să înţeleagă rolul
României în Uniunea Europeană,
post aderare. Mr. Jonathan Scheele îşi manifesta convingerea că aderarea României la UE va schimba viziunea pe care ceilalţi membri o vor avea despre noi, însă această metamorfoză presupunea ”
un important efort de a-i convinge pe cetăţenii din alte state membre că percepţia lor despre România este depăşită”.
___La doi ani distanţă de la aderare, am înţeles oportunităţile statutului de membri ai UE. Dintr-un Iaşi pregătindu-se de sărbătoare - o adevărată capitală culturală cu deschideri europene, plasat, potrivit formulei criticului de artă Valentin Ciucă, "între
medieval şi modern, oraş ce trăieşte prin
spiritualitate şi sacralitate", am încercat să înţelegem modul în care acest efort susţinut poate pozitiva imaginea României, nu din interior, ci, paradoxal, tot din spaţiul Uniunii Europene. Prin implicarea constantă a ....
Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în cadrul căruia proiecte şi manifestări culturale de anvergură au reuşit să configureze un alt, nou şi necesar relief al României. În Veneţia, oraş în care nu-i om să nu rămână „di stupor compiuto”, cum ar spune Diego Valeri în al său
Ghid sentimental al Veneţiei, „
România s-a văzut bine, indiferent de trecătoarele disensiuni politice care mai recent au grevat asupra relaţiei bilaterale Italia-România”, după cum apreciază dr. Monica Joiţa, director adjunct al IRCCU Venetia, într-un interviu pe care a avut amabilitatea să ni-l ofere, la Veneţia, la sfârşitul lunii septembrie 2008. „
România este o ţară foarte bine reprezentată cultural,veneţienii având acum un alt reper în condiţiile în care ţara noastră a devenit o prezenţă constantă la Bienala de la Veneţia”.
Albumul Iasi-Venetia ce urmeaza
vine sa concretizeze legatura de suflet stabilita deja.
___Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia,
înfiinţat în 1930 de către istoricul Nicolae Iorga, este considerat pe bună dreptate de către italieni ”Casa Romena”, aici derulându-se manifestări culturale care promovează cultura, spiritualitatea noastră, „prezenţa românilor fiind mai bogată şi prin numărul mare de evenimente culturale, dar şi prin consistenţa acestora”. Astfel, „ veneţianul de elită, ca şi veneţianul de rând are o imagine corectă despre România prin activităţile realizate de
IRCCU Veneţia”, potrivit directorului adjunct Monica Joiţa.
___Eforturile lăudabile ale echipei
IRCCU Veneţia de a integra imaginea României într-o paradigmă culturală europeană s-au concretizat în câteva proiecte de succes. Astfel, în anul 2007, Primăria din Veneţia a invitat Institutul de Cultură şi Cercetare Umanistică să implice România ca invitat de onoare la Carnavalul de la Veneţia. „Eforturile noastre au fost susţinute de către Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Culturii şi Cultelor din ţară”. O preocupare constantă a echipei
IRCCU Veneţia o reprezintă promovarea literaturii şi a criticii româneşti în N Italiei, în 2008 desfăşurându-se un ciclu de manifestări literare, „scriitorii români, traduşi în italiană, Nora Iuga, Gabriela Adameşteanu şi Filip Florian participând la întâlniri cu cititorii italieni, care au avut astfel ocazia unui interesant dialog, în cadrul unei mese rotunde despre literatura română contemporană”. Anul 2009 va reprezenta pentru
IRCCU Veneţia o nouă provocare, întrucât se va implica în organizarea participării României la Târgul de Carte de la Torrino.
Reflectând la potenţialele proiecte pe care
IRCCU Veneţia le poate promova, convinsă că Iaşul este „un prestigios centru cultural şi academic al ţării”, dr. Monica Joiţa a lansat tuturor celor care îşi pot orchestra eforturile de promovare a culturii noastre,
invitaţia de a propune proiecte culturale pentru 2009-2010, ce sunt
aşteptate pe adresa IRCCU Veneţia
___Convinşi că potenţialul cultural al oraşului Iaşi poate fi făcut cunoscut, în primul rând prin intermediul
Internetului, am discutat cu dr. Monica Joiţa oportunitatea lansării unui proiect cultural on-line,
E-LIT SCIENCE, pentru o parte dintre elevii români din Italia care, urmându-şi părinţii, au pierdut contactul cu limba română şi cu realităţile culturale. Ideea construirii unei platforme de comunicare între elevii Şcolii Normale „ Vasile Lupu” din Iaşi şi elevii din Italia, a unor întâlniri mediate de spaţiul virtual şi de
noile tehnologii de informare şi comunicare, a unui
necesar acces la un dialog intercultural, a cărui necesitate au conştientizat-o chiar profesorii italieni ai elevilor români, i s-a părut doamnei dr. Monica Joiţa un proiect ce se poate transforma într-o colaborare de succes între cele două instituţii, al căror efort poate conduce la o creştere a vizibilităţii Iaşului cultural-oraş cu nebănuite deschideri europene, în spaţiul generos al Veneţiei, al Italiei.
(Interviul a fost realizat de o echipă formată din prof. Elena Mănucă, prof. Roxana Gavrilaş şi prof. Sevastian Alexandru, în ziua de 26 septembrie 2008, la IRCCU Veneţia.
Intreaga noastră gratitudine doamnei director adjunct al
IRCCU Veneţia, dr. Monica Joiţa)
Elena Manuca si Sevastian AlexandruUnul din autorii articolului va vizita sediul Parlamentului European-Bruxelles
